Thursday, April 25, 2019
Tuesday, April 23, 2019
Fluturi sărutându-se - Carmen Sylva
Fluturi sărutându-se - Carmen Sylva 🦋🦋
Carmen Sylva
este pseudonimul adoptat de Regina Elisabeta, întâia regină a României, soția Regelui Carol I, în calitate de patroană a artelor.
Poetă și prozatoare, ea a fost profund influenţată în scrierile sale de propria biografie.
https://ro.wikisource.org/
Carmen Sylva
este pseudonimul adoptat de Regina Elisabeta, întâia regină a României, soția Regelui Carol I, în calitate de patroană a artelor.
Poetă și prozatoare, ea a fost profund influenţată în scrierile sale de propria biografie.
https://ro.wikisource.org/
Monday, April 22, 2019
Olaf Bull-Cântec de pahar într-o noapte de primăvară
Olaf Bull
Pe numele adevărat Iacob B. Bull, poetul norvegian s-a născut într-o familie de scriitori, la 10 noiembrie 1883, la Oslo. Puternic influențat de simbolismul francez, Olaf Bull a fost supranumit "romanticul poeziei de idei”
A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură.
A murit la 29 iunie 1933, la Oslo.
Pe numele adevărat Iacob B. Bull, poetul norvegian s-a născut într-o familie de scriitori, la 10 noiembrie 1883, la Oslo. Puternic influențat de simbolismul francez, Olaf Bull a fost supranumit "romanticul poeziei de idei”
A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură.
A murit la 29 iunie 1933, la Oslo.
Sunday, April 21, 2019
Un răsărit la malul Mării Egee, Olympic Beach
Un răsărit la malul Mării Egee, Olympic Beach
Ce înseamnă pentru mine un răsărit. Un astfel de răsărit.
De fapt ce este el? Este certitudinea că trăieşti, că ai început o nouă zi, o nouă viaţă...
Când ,,trăieşti" un răsărit nu se compară, deloc, cu unul văzut într-o fotografie.
El îţi oferă o altă viziune asupra vieţii.
În primul rând îţi spune că trăieşti, că eşti printre norocoşii care au putut trăi să-l vadă, să-i arate că a apucat să între într-o altă zi. Nu contează ce-l aşteaptă în acea zi. Pentru el este suficient că începe s-o trăiască...
Într-un oraş aglomerat, mai greu poţi trăi senzaţia unui răsărit. Eu am trăit-o la Marea Egee, Olympic Beach.
Bucuria de a paşi pe nisipul umed şi răcoros, aflându-te singur, între cer şi pământ. Să nu auzi decât valurile, aducând cu ele briza călduţă, parcă venind din linia orizontului roşiatic, de unde aştepţi să vină, încet-încet, soarele dătător de viaţă şi speranţă. Nu, pescăruşii nu i-am auzit, doar i-am văzut. Sunt peste tot, dar sunt tăcuţi. M-a surprins tăcerea lor...
Nu poţi să fii indiferent, nu poţi să nu ai emoţii, privind în jurul tău...
Poate părea copilăresc ce scriu eu acum. Am...vârsta pe care o am, şi niciodată nu am trăit asemenea emoţii.
Am simţit puţin egoism, că sunt printre norocoşi. Că trăiesc, în primul rând. Şi că am apucat clipa să văd asemenea fenomen. Pentru mine, muritor de rând, a fost un fenomen.
Şi am mai simţit un amalgam de sentimente: că iert tot ce trebuie să iert.
Că sunt iertată pentru lucrurile pe care orice muritor le face, cu voie sau fără voie.
Că sunt iubită pentru ceea ce sunt pentru cei din viaţa mea.
Că iubesc şi apreciez tot ce viaţa mi-a oferit. Şi mi-a oferit, poate mai mult decât aş fi sperat.
Şi am speranţa să fiu sănătoasă, să mai pot trăi astfel de clipe.
Ce înseamnă pentru mine un răsărit. Un astfel de răsărit.
De fapt ce este el? Este certitudinea că trăieşti, că ai început o nouă zi, o nouă viaţă...
Când ,,trăieşti" un răsărit nu se compară, deloc, cu unul văzut într-o fotografie.
El îţi oferă o altă viziune asupra vieţii.
În primul rând îţi spune că trăieşti, că eşti printre norocoşii care au putut trăi să-l vadă, să-i arate că a apucat să între într-o altă zi. Nu contează ce-l aşteaptă în acea zi. Pentru el este suficient că începe s-o trăiască...
Într-un oraş aglomerat, mai greu poţi trăi senzaţia unui răsărit. Eu am trăit-o la Marea Egee, Olympic Beach.
Bucuria de a paşi pe nisipul umed şi răcoros, aflându-te singur, între cer şi pământ. Să nu auzi decât valurile, aducând cu ele briza călduţă, parcă venind din linia orizontului roşiatic, de unde aştepţi să vină, încet-încet, soarele dătător de viaţă şi speranţă. Nu, pescăruşii nu i-am auzit, doar i-am văzut. Sunt peste tot, dar sunt tăcuţi. M-a surprins tăcerea lor...
Nu poţi să fii indiferent, nu poţi să nu ai emoţii, privind în jurul tău...
Poate părea copilăresc ce scriu eu acum. Am...vârsta pe care o am, şi niciodată nu am trăit asemenea emoţii.
Am simţit puţin egoism, că sunt printre norocoşi. Că trăiesc, în primul rând. Şi că am apucat clipa să văd asemenea fenomen. Pentru mine, muritor de rând, a fost un fenomen.
Şi am mai simţit un amalgam de sentimente: că iert tot ce trebuie să iert.
Că sunt iertată pentru lucrurile pe care orice muritor le face, cu voie sau fără voie.
Că sunt iubită pentru ceea ce sunt pentru cei din viaţa mea.
Că iubesc şi apreciez tot ce viaţa mi-a oferit. Şi mi-a oferit, poate mai mult decât aş fi sperat.
Şi am speranţa să fiu sănătoasă, să mai pot trăi astfel de clipe.
Validation
Uneori avem nevoie să ni se
spună cât suntem de uimitori, de extraordinari, de frumoși, de minunați...Chiar
dacă suntem doar puțin din toate.
Asta ne-ar face mult mai pozitivi, mai motivați.
ValidationAsta ne-ar face mult mai pozitivi, mai motivați.
Acest film este despre atitudine. Atitudinea noastră faţă de semeni.
Şi mai ales când îţi poţi folosi atitudinea pozitivă, având ocazia să interacţionezi cu oamenii, să o faci cu toată sinceritatea.
Să-i poţi face să zâmbească, să-i poţi face să fie pozitivi, chiar dacă tu, la rândul tău, poate nu eşti într-o zi tocmai fericită.
Tocmai acest lucru te face puternic. Şi fericit şi mulţumit să ştii că într-o zi ai putut să aduci un zâmbet pe chipul, chiar şi al unui străin, devenind, la rândul tău, fericit.
Friday, April 19, 2019
poezia lungă despre noi
,,Și uite-așa poezia cea lungă despre noi
a ajuns să meargă destul de greoi
blocându-se în eterna întrebare
ce-a fost mai întâi: muza sau poetul, oare?"
Sursa: https://ivcelnaiv.ro/2013/
a ajuns să meargă destul de greoi
blocându-se în eterna întrebare
ce-a fost mai întâi: muza sau poetul, oare?"
Sursa: https://ivcelnaiv.ro/2013/
Subscribe to:
Posts (Atom)